© Pavalache.com 2001-2016 | All photos and texts are the property of Stelian Pavalache except those where a source is mentioned! | Bern 3084, Switzerland | +41 79 954 13 24 | contact@pavalache.com
logo

Stories

News & Future projects

[audio src="http://www.lifeographies.com/wp-content/uploads/2016/02/revolutie.mp3"]

La data de 12 ianuarie 2012 a avut loc în România o serie de proteste de stradă împotriva reformelor sistemului sanitar promovate de Guvernul Boc prin lansare în dezbatere publică a unui proiect de lege a sănătății. Primul oraș în care s-a protestat a fost Târgu Mureș. Astfel de manifestații au continuat și după 12 ianuarie, în București și în alte 51 orașe din 37 de județe.
Unii manifestanți s-au mobilizat cu ajutorul rețelelor de socializare precum Facebook,[5][6] cerând demisia președintelui Traian Băsescu și a guvernului Boc. Ca urmare, președintele a cerut Guvernului să retragă proiectul noii legi a sănătății din dezbaterea publică. La data de 6 februarie 2012, Emil Boc și-a dat demisia din funcția de prim-ministru al României, iar Cătălin Predoiu a devenit prim-ministru interimar. În seara aceleiași zile, președintele Traian Băsescu l-a desemnat pe Mihai Răzvan Ungureanu să formeze un nou guvern. O mare parte din aceste proteste a avut caracter politicianist, datorită faptului că mișcarea antiguvernamentală a fost în principal susținută de Uniunea Social-Liberală (USL), principalul rival politic al PDL-ului; la proteste participând numeroși membri ai partidelor componente USL.
Principalul motiv al manifestațiilor a fost solidarizarea cu fondatorul Serviciul Mobil de Urgență Reanimare și Descarcerare (SMURD), doctorul Raed Arafat, unul dintre criticii liberalizării sistemului medical de urgență. El s-a opus proiectului de lege a sănătății deoarece acesta prevedea ca operatori privați să poată contribui, dacă îndeplinesc anumite standarde, la asigurarea unei părți a serviciului de urgență. Arafat a argumentat că sistemul funcționează bine și că apariția unor noi operatori de urgență îl va destabiliza.
Proiectul de lege mai prevedea și ca spitalele să poată funcționa ca societăți comerciale sau ca fundații, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate să piardă monopolul și să aibă concurență din partea asiguratoriilor privați, iar producătorii de medicamente să fie taxați suplimentar.
Pe 13 ianuarie la București, mai mulți manifestanți s-au adunat în jurul orelor 17:30–18:30 în Piața Universității, în fața Teatrului Național, pentru susținerea lui Raed Arafat. În jurul orei 19:00, protestatarii au plecat în marș din piață îndreptându-se spre Palatul Cotroceni. Numărul manifestanților a crescut, astfel încât în fața Administrației Prezidențiale s-au adunat circa 2000 de oameni.
A doua zi (în 14 ianuarie), protestele de la București au degenerat în manifestări violente, mai mulți oameni fiind răniți. Jandarmeria a strâns cordonul, la care manifestanții au răspuns aruncând cu pietre, petarde și au vandalizat mai multe amenajări publice și mobilier stradal. Jandarmeria a ripostat folosind gaze lacrimogene.
Pe 15 ianuarie, protestele de la București au devenit din nou violente. Jandarmeria susține faptul că protestele de sâmbătă seara din București au degenerat odată cu apariția în Piața Universității a unor grupuri compacte conduse de lideri ai galeriilor cluburilor de fotbal FC Steaua București și Dinamo București. Printre aceștia au fost identificați lideri ai fanilor dinamoviști — Tararache Marius, Bischin Ioan Țintă Claudiu — și un coordonator al galeriei steliste — Denescu Alexandru Mihai.[16] Jandarmeria a folosit gaze lacrimogene și tunuri de apă. În acea seară, numărul protestatarilor ajunsese la cifra de 13.000 în întreaga țară.
Pentru a preveni manifestări violente și în data de 16 ianuarie, jandarmii au organizat filtre pentru cei care doreau să ajungă în Piața Universității, legitimând și percheziționând persoanele cu „comportament suspect”. Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei București a declarat că 10 manifestanți au fost duși la secțiile de poliție: unul pentru deținere de droguri, unul pentru deținere de baston telescopic și opt pentru deținere de materiale pirotehnice (torțe și petarde).
Pe 17 ianuarie, protestele au continuat în toată țara. În Alexandria, județul Teleorman, sute de oameni, inclusiv cetățenii șomeri, pensionari, funcționarii publici și sindicaliștii au protestat în fața Casei de Cultură. Lor li s-au alăturat alți zeci de oameni din Roșiori de Vede care au sosit cu autobuzul. În special, pe lângă demisia lui Băsescu, oamenii au cerut și demisia prefectului județului Teleorman, Teodor Nițulescu.
Pe 18 ianuarie, protestele au continuat în toată țara, dar s-a anunțat și un miting politic USL pentru a doua zi (pe 19).
Pe 19 ianuarie, oameni care au luat parte la protest dar susțin că nu s-au manifestat violent au fost ridicați și duși cu dubele către secțiile de poliție din Capitală.[20] În Piața Arcului de Triumf a fost organizat un miting USL, dar aceștia au fost primiți cu ostilitate de către protestatarii din Piața Universității, Ludovic Orban, fiind îmbrâncit și huiduit de aceștia.
Pe 4 iunie, au izbucnit proteste împotriva proaspătului premier, Victor Ponta, aceste proteste fiind un miting anti-USL, organizat de președintele PDL, Vasile Blaga, și o adunare a tineretului democrat-liberal. Protestele împotriva lui Băsescu au reizbucnit. Cele două tabere s-au îmbrâncit în București.